Catastrofa aviatică din ajunul înmormântării Reginei Maria

În anul 1938, cotidianul Nowy Dziennik apare cu articolul întitulat ”Catastrofa oribilă a unui avion polonez”. În seara zilei de 22 iulie, un avion al companiei LOT care zbura pe linia Varșovia-București-Salonic s-a prăbușit în munții Bucovinei. Toți cei unsprezece pasageri și trei membri ai echipajului și-au pierdut viața. La locul catastrofei s-au deplasat imediat prefectul județului Câmpulung, consulul general al Republicii Polone la Cernăuți, Marian Uzdowski, șeful biroului LOT din Cernăuți, capitanul Daszewski, și un corespondent al Agenției Telegrafice Poloneze (PAT).

Aparatul de zbor Lockhead L-14H al companiei LOT a decolat din Cernăuți la ora 17.25. Treisprezece minute mai târziu, echipajul transmite prin stația radio că zboară la o înălțime de trei mii de metri și că semnalul este slab din cauza descărcărilor electrice în atmosferă. Acesta fusese ultimul mesaj recepționat din partea echipajului. Seara, organele de ordine din Cernăuți au fost anunțate de punctul de jandarmi din satul Stulpicani că un țăran a văzut un avion mare prăbușindu-se în flăcări. La ora 1 noaptea, un grup format din autoritățile locale, reprezentantanții părții poloneze menționați mai sus, precum și reprezentanții aeroporturilor din București și Cernăuți au pornit în căutarea rămășiților avionului. Acestea au fost găsite la 40 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, lângă pădurea de la Negrileasa, între satele Stulpicani și Găinești (azi în jud. Suceava).

Avionul Lockhead L-14H ”Super Electra” al companiei LOT. Sursa foto: samolotypolskie.pl

Echipajul a fost format din trei persoane: pilotul Władysław Kotarba (37 ani, posesorul Crucilor de Merit de Broz și Argint, decorat cu Ordinul Phoenix al Greciei), operatorul radio Zygmunt Zarzycki (32 ani, unul din cei mai buni în acele vremuri) și mecanicul Francziszek Panek (33 ani, la fel deținătorul Crucii de Merit de Bronz). În scop de serviciu zbura și pilotul Olimpiusz Nartowski, care trebuia să ajungă în Palestina, pentru a testa o nouă rută pentru compania LOT.

Diplomați, piloți și o celebritate

Printre pasageri se aflau diplomați și aviatori amatori. Din capitala Poloniei zbura spre București membrului statului major al Imperiului Japonez, maiorul Masakatsu Waka. Anterior a exercitat funcția de delegat al atașatului militar japonez din Varșovia pentru România. Pe 26 iunie primise mandat de atașat militar independent al Japoniei la București. În Polonia i s-au înmânat scrisorile de acreditare și acum se întorcea pentru a le prezenta autorităților românești. După preluarea funcției urma să fie avansat în grad de sublocotenent. Pe 27 iulie, rămășițele lui Waka au fost incinerate la crematoriul din București și apoi transmise Japoniei.

La Varșovia s-au mai urcat diplomatul bulgar ing. Radi Radev, jurnalistul, medicul și aviatorul amator american Lemuel Caro și angajatul ambasadei Republicii Polone din București Edward Grazdowski.

La Lvov au urcat pilotul Władysław Gnyś și capitanul Tadeusz Waliszewski. Cei doi erau prieteni și plecau în Grecia, unde Gnyś trebuia să participe la o competiție aviatică pe insula Rhodos.

Aerogara din Cernăuți în perioada interbelică. Sursa foto: romaniaimaginideierisiazi

În sfârșit, la Cernăuți, au mai urcat comandantul aerodromului Gheorghe Ionescu, directorul spitalului pentru copii din Cernăuți, dr. Isidor Bodea, dr. Karl Nussenbaum și celebrul compozitor, aviator și parașutist român Ionel Fernic (în ziare poloneze figurează sub numele Hernitz).

Potrivit informațiilor din presa timpului, au renunțat să zboare cu acest avion secretarul adjunct de stat al ministerului de externe polonez Jan Szembek (care trebuia să participe la înmormântarea reginei Maria) și actorul Kazimierz Wajda din Lvov.

A două zi după catastrofă, un grup de lucru numeros format din reprezentanții ministerului comunicațiilor și specialiști ai companii LOT au plecat în România ca să investigheze cazul. La locul catastrofei s-a deplasat și o comisie a Aviației Civile. Rămășițele a opt victime au fost transportate din Cernăuți la Lvov în zilele de 27-28 iulie, de unde pe urmă au fost aduse la Varșovia și la locul de origine.

Ilustrația locului unde s-a prăbușit avionul. Sursa: The Illustrated Biography...(vezi jos)

În acele vremuri, avionul Lockhead 14 se bucura de o bună reputație. Primele aparate de acest model achiziționate de LOT au parcurs singure distanța dintre Los Angeles și Varșovia, iar cu două săptămâni înainte de catastrofa aeriană din Bucovina, industriașul american Howard Hughes a zburat cu succes în jurul lumii cu un astfel de avion.

Comisia româno-polonă nu a reușit să ducă până la capăt investigația cauzelor catastrofei aviatice din Bucovina. A izbucnit Al Doilea Război Mondial, iar materialele adunate s-au pierdut.

Rămășițele avionului în pădurea de la Negrileasa. Sursa foto: Narodowy Archiwum Cyfrowe

Un zbor funebru la funeralii regale

Aș vrea să mă opresc asupra pasagerilor dr. Isidor Bodea și a compozitorului Ionel Fernic. Ambii erau personalități cunoscute și pierderea lor a întristat profund societățile din Cernăuți și București. Circumstanțele care au făcut ca amândoi să se urce în același avion sunt triste. La 18 iulie, cu patru zile înainte de tragicul zbor, s-a stins din viață Regina Maria. Atât Bodea, cât și Fernic urmau să fie prezenți la funeraliile regale și, probabil, să facă parte din cortegiul care avea să însoțească corpul neînsuflețit al reginei de la București la Curtea de Argeș. Din neferecire, au pornit într-o călătorie fatidică…

Isidor Bodea (n.1866) și-a legat soarta de Cernăuți. După ani de pregătire în medicina pediatrică la spitalele din Viena, Praga și Paris, tânărul doctor se hotărăște să se stabilească în Bucovina. Marea sa realizare a fost construirea primului spital modern pentru copii în capitala regiunii. Aici a activat până în anul 1929 ca medic-șef și, apoi, ca director. Locuința lui de la spital a găzduit ședințele grupului de intelectuali care a pregătit unirea Bucovinei cu România. Era un promotor al progresului tehnic, fiind printre primii pasageri ale curselor aeriene de la Cernăuți la București. Pentru activitatea sa a fost distins cu gradele de ofițer și comandor al Ordinului Steaua României.

Ionel Fernic (n.1901) s-a afirmat ca autor de romanțe și tangouri foarte populare în perioada interbelică, în special în deceniul al treilea. Dar a fost și textier, gazetar, scriitor și poet. Dragostea de muzică s-a unit la el cu pasiunea pentru zbor. În 1935 absolvă școala de pilotaj de la Băneasa și primește brevetul de pilot civil. Un an mai târziu, începe să practice parașutismul, fiind printre primii români care au demonstrat sărituri cu parașuta. În 1937 devine comandant al Școlii de Aviație Civilă din Cernăuți, iar puțin mai târziu va fi medaliat de regele Carol al II-lea cu o distincţia „Virtutea Aeronautică”. Șlagărele sale se pot asculta și astăzi cu nostalgia după vremea când din venilul gramofoanelor se revărsau ritmuri de tangou în cafenelele urbane. Vă propun să ascultați tangoul Iubesc femeia în interpretarea lui Cristian Vasile. Superb!

Surse:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?