Vacanța Mareșalului Józef Piłsudski la Târgoviște

(Partea I)

În articolul de mai jos vei afla:

  • Ce experiment a făcut Józef Piłsudski la Constanța
  • Ce a căutat Piłsudski la Cluj
  • Cum l-a păzit Siguranța română pe conducătorul statului polonez

Context

După primul război mondial, Mareșalul Józef Piłsudski, unul din fondatorii statului polonez în sec. XX, considera că o alianță militară dintre Polonia și România ar putea garanta siguranța în fața unei eventuale agresiuni din partea Rusiei bolșevice. Astfel, în anul 1921 a fost încheiat un acord de alianță defensivă între armatele celor două state, iar Józef Piłsudski, pentru a cimenta relația de prietenie, vizitează pentru prima dată România în septembrie 1922. Puțin după asta însă, Piłsudski a fost înlăturat din viața politică la Varșovia, iar relația cu România a cunoscut un moment de stagnare.

Situația s-a schimbat în 1926, când Pilsudski a revenit la putere, în urma unei lovituri de stat sângeroase, și putea din nou să stabilească vectorul politicii externe. Eșuarea negocierilor privind încheierea unui pact de neagresiune polono-sovietic, precum și cooperarea continuă dintre URSS și Germania, au constituit un imbold pentru Pilsudski de a relua politica de apropierea de România. El considera că alianța cu România este ”garanția cea mai efectivă pentru pacea și securitatea graniților” în ambele state, de aceea acestă alianță urmează a fi dezvolată.   

Borna de pe granița româno-polonă din perioada interbelică, montată în 1927. Sursa foto: muzeubaiamare.ro

Pregătiri

Pe 26 iunie 1928 Mareșalul discută cu ambasadorul României Carol (Citta) Davila. Piłsudski i-a spus că ar dori să petreacă o lună în România. Fiindcă suferea de bronșită cronică, medicii i-au recomandat să stea într-un sat montan la o altitudine moderată. Călătoria trebuia să poarte un caracter neoficial. Piłsudski dorea să-i fie pusă la dispoziție o casă, iar corpul de servitori să fie limitat la oamenii care vor sosi cu el din Polonia. Vizita urma să capete caracter oficial abia în ultimele trei zile de sejur în România. Piłsudski intenționa să viziteze Bucureștiul și să aibă întrevederi cu politicieni și militari români. Davila i-a propus ca posibile locații castelul Bran, vila lui Barbu Știrbey de la Brașov, vila Chrissoloveni sau reședința lui Take Ionescu, ambele aflându-se la Sinaia. Mareșalul își dorea ca vacanța să înceapă pe 1 iulie. Pe 28 iunie, colonelul Józef Beck, ministrul Afacerilor Militare, s-a deplasat pe calea aerului la București pentru a stabili detaliile. Totuși pregătirile s-au dovedit a fi mult mai complicate decât a prevăzut Piłsudski, iar aranjamentele arătau altfel decât cele propuse de Davila.

Până la urmă, s-a stabilit ca vizita să înceapă în prima parte a lunii iulie, iar reședința Mareșalului avea să fie la o vilă din Viforâta, din apropierea Târgoviștei. Casa aparținea medicului Lucjan Skupievski, fost primar de București, ginecolog-obstretrician și un vechi prieten al Mareșalului.

A intervenit însă o întârziere. Potrivit, ziarului Głos Prawdy (rom. Vocea Adevărului), călătoria fost amânată pentru luna următoare ”din cauza condițiilor climatice”. Vestea a provocat un val de speculații în România. Printre motivele reale se considerau a fi, pritre altele, relațiile tensionate cu Lituania, precum și mari exerciții militare desfășurate de URSS la hotarele Poloniei și României, care au impus prezența șefului statului în Varșovia. Potrivit istoricului Henryk Walczak, adevărătul motiv ar fi altul. El susține că autoritățile poloneze au fost informate despre planificarea unui atentat împotriva lui Piłsudski de către activiștii partidului ucrainesc Sel-Rob (Uniunea Socialistă a Lucrătorilor și Țăranilor Ucraineni). După ce cazul a fost rezolvat la Varșovia și pericolul unui atentat eliminat, călătoria Mareșalului în România a revenit pe agenda zilei. Totuși, la mijlocul lui august, polonezii au informat partea română despre planurile Sel-Rob-ilor, probabil, pentru a spori vigilența gazdelor.

Drumul spre România

Trenul Mareșalului a plecat de la gara principală din Varșovia pe 19 august, la ora 9.25. Era o zi însorită de duminică. Deoarece călătoria nu purta un caracter oficial, doar câțiva funcționari ai armatei și ai ministerului de Externe polonez s-au prezentat pe peron. Printre ei era și însărcinatul cu afaceri al Legației Române din Varșovia, Vasile Grigorcea.  Mareșalul purta uniforma sa albastră preferată și crucea de argint Virtuti Militari la piept. În timpul călătoriei a fost însoșit de ministrul Afacerilor Militare Józef Beck, capitanul Adam Sokołowski, care îndeplinea funcția de adjutant și un medic de la Inspectoratul General al Forțelor Armate. Mareșalul a luat cu el și un ciobănesc german pe nume Dog. În continuare, trenul a urmat următorul traseu:

  • ora 18.55 -19.25– staționare în gara din Lvov
  • ora 22:00- sosirea la Stanislavov (astăzi Ivano-Frankivsk), staționare 50 min
  • miezul nopții- trecerea de frontieră Śniatyn-Grigore Ghica-Vodă
  • în jurul orei 1 noaptea, 20 august, sosirea la Cernăuți

Pe la ora 15.15 Pilsudski sosește la Periș, aproape de București. Aici înaltul oaspete a fost întâlnit de Gheorghe Tătărescu, subsecretatur de stat al Ministerului Afacerilor Externe, de prefectul județului Dâmbovița, Ion Dumitriu, și de Jan Szembek, ambasadorul Poloniei la București. Ultimii kilometri până la Viforâta Mareșalul i-a parcurs cu mașina. În pragul vilei îl aștepta deja vechiul prieten dr. Skupiewski.  

Sursa foto: Adevărul, 5 VII 1928

Domiciliu

Toată casa era la dispoziția oaspetelui. Doctorul Skupiewski a plecat la București în scop de afaceri, iar soția sa și copiii se odihneau la o stațiune din Transilvania. Mareșalul ocupa etajul întâi, unde se aflau un dormitor spațios, garderoba, baia, biroul și un salon. Vila avea verandă și prispă. Servitorii locuiau la parter, unde se afla de asemenea și sufrageria. Pentru a-i face traiul mai plăcut, gazda a decorat camerele cu fotografii și obiecte ce aminteau de timpurile Legiunii Poloneze. În una din camere a fost instalat un telegraf Hughes care asigura comunicarea directă cu Polonia. În timpul șederii sale, Mareșalul nu și-a părăsit reședința decât cu ocazia câtorva excursii. Vila era supravegheată în mod discret de către agenți polonezi. Partea română de asemenea s-a ocupat de paza lui Pilsudski. Siguranța și jandarmeria răspundeau de zona externă. Jandarmii patrulau drumurile care duceau spre Târgoviște, și o dată la câteva zile agenții Siguranței în verificau pe cetățenii străini ce locuiau în orașele din apropiere. La Viforâta, comisarul Serviciului de Securitate Stoian era responsabil de luarea măsurilor de protecție. În afara lui, Inspectorul General al Siguranței Vladimerescu venea adesea la Târgoviște și participa la excursiile Mareșalului. Odată Piłsudski a observat gărzile care îl însoțeau și a cerut scutirea lor de această sarcină.   

Reîntâlnirea cu Regina Maria

La puțin timp după sosire, deja pe 23 august, Piłsudski face o vizită la castelul Peleș din Sinaia, la invitația Reginei Maria. Dacă vă amintiți, ei s-au întâlnit în timpul primei sale vizite în România, șase ani mai devreme, și de atunci au rămas în relații amicale. Regina era însoțită de copii: prințul Nicolae (Nicky) și prințesa Elisabeta (Lisabeta), și prietena ei Simona Lahovary (Simky). Pilsudski în schimb a fost însoțit de ambasadarul polonez Jan Szembek cu soția sa Izabela și atașatul militar mr. Ludwig. Conversația a decurs într-o atmosferă amicală. Mareșalul a glumit mult. Vorbeau în franceză. Oaspetele polonez nu o cunoștea prea bine, Izabela Szembek era chiar stânjenită din cauza asta, dar Regina a spus că franceză lui sună ”fermecător și pitoresc”.

Ambasadorul Poloniei Jan Szembek discută cu Mareșaul Piłsudski, după sosirea acestuia la gara Periș. Sursa foto: Narodowe Arhiwum Cyfrowe

Peste câteva zile, pe 27 august, mareșalul a plecat cu mașina la București. A petrecut o noapte la ambasada Poloniei, iar dimineața a pornit spre Constanța, unde a sosit spre seară. A făcut întâi o vizită la reședința regală din Mamaia, unde a fost întâmpinat de Prințesa Elena și regele minor Mihai, precum și de Prințesa Ileana și Prințul Nicolae. În ziua următoare, pe 29 august, Piłsudski a vizitat porturile comerciale și militare.  La Constanța, la rugăminte fiicelor sale, Wanda și Jadwiga, Pilsudski a vrut ”să verifice ce s-ar întâmpla, dacă o panglică albastră s-ar afunda în Marea Neagră”. Potrivit unui raport oficial întocmit la sfârșitul experimentului pueril, panglica albastră s-a întunecat după ce a fost cufundată pentru o oră în valurile mării, dar când s-a uscat, a devenit albastră din nou. Raportul a fost întocmit în două exemplare și semnat de Pilsudski și atașatul militar mr. Ludwig. Documentul a fost înmânat mai târziu fiicelor Mareșalului și fiilor mr. Ludwig. În aceeași zi, după banchetul dat de comandamentul naval, Pilsudski a plecat la București prin Cernavodă și Brăila. În timpul scurtului popas la Brăila, lui Pilsudski i-a fost prezentată zona economică liberă din port organizată de guvernul român pentru tranzitul comerțului polonez spre Orinentul Mijlociu. Aici Piłsudski a mai fost însoțit și de consulul de onoare polonez, Michel Boscoff. Personajul nu i-a plăcut Mareșalului, care îl consideră ”un tip suspect”, legat de spionajul francez. Piłsudski a petrecut noapte la București, iar ziua următoare s-a întors la reședința din Târgoviște.

Mareșalul Poloniei este întâlnit la gara Periș, de lângă București, de Gheorghe Tătărescu, subsecretatul de stat al MAE. Sursa foto: Narodowe Archiwum Cyfrowe

În septembrie, Piłsudski și-a continuat călătoriile prin România. Pe 15 septembrie, a fost la mormântul Regelui Ferdinand de la Curtea de Argeș. Patru zile mai târziu, a luat parte la dineul dat de Regina Maria la Sinaia. Pilsudski a întârziat la petrecere, deoarece a trebuit să treacă de mai multe blocaje rutiere. Nu mai avea acea dispoziție ca la prima întâlnire. Regina Maria explica comportamentul rezervat al Mareșalului prin numărul mare de invitați: membri ai familiei regale, oameni de curte, diplomați și politicieni. Drept rezultat, dineul a fost ”cam obositor”.

Inițial, era programat ca vacanța să dureze cam o lună, după care vizita trebuia să capete un caracter oficial. Cu toate acestea, pe 20 septembrie, s-a anunțat că vacanța Mareșalului se va prelungi cu o săptămână. Pilsudski și-a petrecut ultimele zile călătorind prin Transilvania, fiind acompaniat de mr.Ludwig. Pe 24 septembrie ei au vizitat orașul Sibiu și Alba-Iulia, și au înnoptat la Cluj. Aici Piłsudski a fost la universitatea și biblioteca din localitate. Era interesat în special de corespondența lui Stefan Batory – Principe al Transilvaniei și apoi Rege al Poloniei, a cărui colecție era păstrată  în arhiva bibliotecii.  După vizitarea Clujului, Mareșalul s-a întors în Alba Iulia. A fost întâmpinat acolo de episcopul romano-catolic de Alba Iulia Gusztáv Majláth care l-a invitat la masă și l-a însoțit în timpul vizitei la catedrală. Pilsudski a înnoptat la Sighișoara, apoi s-a întors la Târgoviște trecând prin Bran.

Pe 27 septembrie, la Viforâta, vremea s-a înrăutățit brusc. Mareșalul a căzut într-o stare depresivă. A scris atunci:

”Stau și suflu în pumni de parcă a venit iarna. Mă gândesc la căldura plăcuta a zilelelor trecute. Îmi amintesc cum mă plângeam de arșiță. E atât de nesăbuit omul încât uită ușor ziua de ieri și nu se gândește decât puțin la ziua de mâine? Este omul doar o ființă a prezentului?”.

Înrăutățirea vremii a coincis cu sfârșitul vacanței. Pe 29 septmebrie, Piłsudski părăsește Târgoviște și pleacă la București, unde se cazează la Ambasada Polonie. Începea partea oficială a vizitei în România.

Surse:

  • Henryk Walczak. „Marshal Piłsudski in Romania in 1928”. Analele Ştiinţifice ale Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Istorie 63:41-55.

Lasă un răspuns