Ultima vizită a Mareșalului Piłsudzki în România

În anul 1932, Mareșalul Józef Piłsudski a hotărât să-și petreacă vacanța în țara faraonilor. Avea deja o vârstă înaintată (64 de ani, aproape pensionar după criteriile de azi 😊) și din cauza bronșitei cronice căuta să se odihnească într-o zonă caldă. Intinerarul lui Piłsudski avea mai multe etape: din Varșovia urma să ajungă cu trenul la Constanța prin Buzău (deci ocolind Bucureștiul), de unde urcat la bordul unei nave maritime românești avea să traverseze Marea Neagră, Marea Marmara și Marea Mediternă, cu scurte popasuri la Istambul și Pireus, că să ajungă într-un final la Alexandria.

Mareșalul Józef Piłsudski coboară pe peronul gării din București. La scara vagonului îl întâmpină dr. Lucjan Skupievski (cu cilindrul în mână) și atașatul militar cpt. Jan Derecki (primul din stânga)

Măsuri de securitate

Când planul călătorieiei i-a fost prezentat prim-ministrului polonez Aleksandr Prystor, acesta și-a exprimat îngrijorarea că pentru Mareșal ar putea fi riscantă călătoria pe un vapor simplu de pasageri. Propusese chiar ca guvernul să cumpăre toate locurile de clasa I ale vaporului, dar a renunțat la idee. Până la urmă s-a decis să se trimită în taină o navă maritimă poloneză care ar ține sub observație vaporul pe care călătorește Piłsudzki. Pentru această misiune a fost delegată nava de marfă ”Niemien”, care a ajuns în Marea Medierană prin trecătoarea de la Gibraltar și l-a întâlnit pe Mareșal la Istanbul, de unde l-a însoțit discret până la portul din Alexandria. În timpul întregului sejur al lui Piłsudski în Egipt, ”Niemien” a stat ancorat în port, iar la întoarcere a acompaniat nava românească cu care calătorea Mareșalul până la Bosfor, după care s-a întors în Polonia. Cred că nu e de mirare că întreg echipajul navei era format din militari, cu excepția capitanului.

Guvernul s-a îngrijit de securitarea Mareșalului nu doar pe apă, dar și pe uscat, chiar dacă, de obicei, Józef Piłsudski refuza să aibă pază de corp în timpul călătoriilor sale. De data aceasta, în mare taină, înaintea lui a plecat în Egipt căpitanul Bolesław Ziaminski, șeful pazei Mareșalului, împreună cu trei agenți de informații.

Józef Piłsudski planifica să plece în Egipt cu un grup foarte restrâns de persoane, format din adiutantul său Mieczysław Liepecki, medicul personal lt. Marcin Woyczyński și soția medicului, Ludwika.

Inițial, data de plecarea era stabilită pentru ziua de 23 februarie, dar, din cauza volumului mare de lucru, Mareșalul și-a amânat plecarea pentru 1 martie 1932. În prima zi a primăverii, pe peronul gării din Varșovia s-au adunat demnitari de stat, miniștri și premierul Aleksander Prystor. Își lua rămas bun de la soțul ei și Aleksandra Piłsudska cu cele două fete.

Polonia ajunge la un acord de neagresiune cu URSS

Călătoria în Egipt a decurs conform planului descris mai sus. Piłsudski a plecat din Constanța pe 3 martie, la bordul vaporului ”România” și s-a întors cu aceeași navă pe 13 aprilie. Nu voi descrie ce a făcut Mareșalul în Egipt, ci mă voi concentra pe vizita pe care a efectuat-o în România în drum spre casă. La Constanța a fost întâmpinat de ambasadorul Poloniei Jan Szembek, atașatul militar cpt. Jan Derecki, consilierul Tadeusz Kobylański și reprezentanții autorităților românești. Chiar dacă vizita nu avea un caracter oficial, lui Piłsudski i s-au acordat toate onorurile la București. Oaspetele a avut întrevederi cu regele Carol al II-lea, premierul Nicolae Iorga, ministrul de Externe Dimitrie Ghica și ministrul Finanțelor Constantin Argetoianu.

Mareșalul Józef Piłsudski stă de vorbă cu premierul Nicolae Iorga la gara din București. În spate se văd (din stânga la dreapta) dr. Lucjan Skupiewski, ambasadorul Poloniei în România Jan Szembek și cpt. Mieczysław Lepicki

Chestiunea recurentă care s-a adus în discuție a fost relația complicată a celor două state cu Uniunea Sovietică. Polonia era aproape de semnarea pactului de neagresiune cu Moscova, pe când România- în pofida medierii propuse de Polonia-nu a reușit să obțină garanții similare din partea rușilor, deoarece dorea ca Moscova să-i recunoască drepturile asupra Basarabiei. În urma întâlnirilor cu conducerea de la București, Piłsudzki pleacă pentru patru zile la Chișinău (voi încerca să public un articol separat dedicat acestei vizite, când voi găsi mai multe informații pe această temă).

Soldații români care au purtat numele Mareșalului pe epoleți

La întoarcere din Basarabia, Piłsudski a insistat să viziteze garnizoana din Fălticeni, deoarece acolo staționa Regimentul 16 Dorobanți ”Baia”, al cărui comandant de onoare a fost numit în octombrie 1931. De atunci pe epoleții ofițerilor și soldaților regimentului au apărut inițialele Mareșalului – ”JP”.

Înaltul oaspete a fost întâlnit cu pâine și sare, iar orchestra regimentului a interpretat ”Prima Brigadă”, imnul Primei Legiuni Poloneze formate și conduse de Piłsudski în timpul Primului Război Mondial. Au ascultat imnul și cei care îl însoțeau pe Mareșal, cum ar fi, printre alții, vechiul său prieten dr Lucjan Skupiewski, comandantul Corpului IV Armată Iași, generalul Dumitru Todicescu, precum și de primarul de Fălticeni. Comandantul de onoare și părintele spiritual al regimentului a fost întâmpinat cu următoarele cuvinte (atenție, e o traducere din engleză, nu am găsit textul original):

Defilarea subunității Regimentului 16 Dorobanți ”Józef Piłsudski ” de la Fălticeni la funeraliile Mareșalului. Cracovia, 1935. Sursa foto: jpilsudski.org

”Domnule Mareșal, ofițerii și Regimentul 16 Dorobanți ”Baia”, mândră de onoarea de a o avea pe Excelența Voastră în calitate de comandant, vă asigurăm de devotamentul nostru neclintit și promitem solemn să fim la înălțimea distincției care ne-a fost fost acordată. Conduși de cele mai frumoase și pure sentimente de respect și devotament față de Excelența Voastră, cu toții strigăm „Trăiască Mareșalul Józef Piłsudski, comandantul nostru iubit”. Oaspetele a rămas impresionat de prezentarea regimentului. Generalul Dumitru Todicescu a ținut un toast în limba franceză prin care a adus un omagiu națiunii poloneze, președintelui Poloniei Ignacy Mościcki și glorioasei armate poloneze. Mareșalul a ordonat să i se aducă ofițerii cei mai tineri. Erau 11 în grad de sublocotenent. Cu ei el a discutat despre pregătirea militară a soldaților. Când peste trei ani, Józef Piłsudski a decedat, delegația regimentului a participat la ceremonia de înmormântare a Mareșalului.

Mulți ani mai târziu, mai exact în decembrie 2018, cu ocazia manifestărilor dedicate Centenarului ”Marii Uniri”, pe una din clădirile Școlii Militare de Supofițeri de Jandarmi ”Petru Rareș” Fălticeni a avut loc dezvelirea plăcii comemorative pe care scrie:

 ”În această cazarmă a funcționat între 1889-1946 Regimentuliu 16 Dorobanți ”Mareșal Józef Piłsudski”. Ne închinăm celor care s-au jertfit pentru România Mare!”

Dezvelirea plăcii comemorative în amintirea Mareșalului Josef Pilsudski la Școala de Jandarmi Fălticeni, 14.12.2018. Sursa foto: realitateadesuceava.net

După ce s-a întors la București, Piłsudski s-a mai întâlnit odată cu regele Carol al II-lea cu care a discutat despre semnarea pactului de neagresiune cu Uniunea Sovietică. Ulterior, a avut o întrevedere și ministrul Finanțelor Constantin Argetoianu.

Mareșalul Józef Piłsudski la București. Din stânga la dreapta: dr Lucjan Skupiewski, Józef Piłsudski, cpt. Mieczysław Lepecki, consilierul Tadeusz Kobylański, Izabela Szembek

Pe 22 aprilie 1932, Mareșalul Józef Piłsudski s-a întoris în Varșovia. A fost ultima sa călătorie peste hotare.

Surse:

  • Marshal Józef Piłsudski’s visit in Romania in 1932 de Daniel Hrenciuc. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, nr 63/2017. Istorie 63:67-72.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?