Un nume românesc printre blocuri în centrul Varșoviei

Zona prestigioasă din centrul Varșoviei, unde își au sediul diferite ministere și un șir de ambasade, conține o stradelă care va suna familiar în urechile unui român. Are doar aproximativ o sută de metri, fiind mai curând o scurtătură între străzile Frederyk Chopin și Piękna (în rom. Frumoasa) și care poate fi ușor omisă dacă mergem cu pas grăbit și nu atragem atenția la șirul de mașini care își găsesc aici bucuroase un loc de parcare în zona congestionată a capitalei poloneze, blocând cu dezinvoltură troturarul îngust. E vorba de stradela Armand Călinescu.

Dacă va trebui să reînnoiți pașaportul, de exemplu, o veți găsi vrând nevrând, fiindcă pe această stradă se află consulatul din incinta Ambasadei României. La cererea reprezentanței diplomatice, în iunie 2000, autoritățile locale au conferit stăzii acest nume. Imediat vom înțelege și de ce.

Pe partea dreaptă se vede o latură a ambasadei României din Varșovia

Armand Călinescu a fost premierul României atunci când, în septembrie 1939, Germania nazistă și URSS au atacat Polonia, declanșând astfel al Doilea Război Mondial. Neputând lupta pe două fronturi, Polonia a căzut în mâinile invadatorilor. O parte din elita politică și armata poloneză s-a refugiat în România, singurul vecin care mai putea da în acel an fatidic o mână de ajutor. Vorbim despre 60 de mii de militari care au fost primiți pe teritoriul român, apoi lăsați să plece în străinătate pentru a lupta contra Germaniei. De asemenea, prin teritoriul României a fost evacuat tezaurul Băncii Naționale a Poloniei. Premierul român Armand Călinescu l-a asigurat pe ambasadorul Raczyński de la București de acordul discret al guvernului de a le permite polonezilor să-și evacueze aurul prin România în Occident.  

Polonia a avut noroc de faptul că, în acea lună de septembrie a lui 1939, care a marcat un moment de cotitură în istoria omenirii, în fruntea guvernului de la București se afla Armand Călinescu, un antihitlerist care a luptat îndârjit, ca și ministru de Interne, cu Mișcarea Legionară (organizație paramilitară de orientarea naționalist-fascistă) din România, și-i simpatiza pe polonezi. Din păcate, politica sa antifascistă (care a implicat și lichidarea fizică a unor fruntași legionari) a avut urmări fatale pentru el.

Noul lider al mișcării fasciste românești , Horia Sima, aflat în Germania, ar fi ordonat asasinarea lui Armand Călinescu. La cinci zile după ce aurul polonez a părăsit portul din Constanța, pe 21 septembrie, un comando de legionari l-a asasinat pe Armand Călinescu în centrul Bucureștiului.

Deși în contextul politicii românești, Armand Călinescu s-a remarcat mai curând ca luptător cu forțele politice extremiste și ca adept al regimului autoritar al lui Carol al II-lea, pentru polonezi va conta sprijinul care le-a fost acordat în contextul agresiunii la începutul celui de-Al doilea război mondial. Datorită faptului că a reușit să se evacueze în România, elita poloneză a putut continua lupta împotriva Germaniei naziste de peste hotarele țării lor.

Lasă un răspuns