De unde au zburat primele avioane poloneze spre Bucureşti

Pentru un oaspete al Varşoviei, staţia de metrou Pole Mokotowskie nu spune nimic. Pentru un localnic este un punct de unde poate să ajungă uşor la Biblioteca Naţională sau la unul din cele mai mari parcuri din capitala poloneză. Intram şi eu în categoria neştiutorilor, până când am aflat că în perioada interbelică de aici decolau avioane cu pasageri.

În week-end Pole Mokotowskie geme de oameni. Parcul e un loc comod pentru iubitorii de băi de soare, picnicuri cu grătar, jocuri sau plimbări cu bicicleta. Nici nu bănuieşti că au fost vremuri când aici urlau motoare, iar în loc de havuzuri şi alei de stejari dominau hangare cu aparate de zbor.

Parcul Pole Mokotowskie, vara lui 2019

Începutul secolului XX este marcat de dezvoltarea aviaţiei. Entuaziaştii şi inventatorii încercau să înregistreze recorduri noi la viteză, înălţime şi distanţă. Aeroportul Mokotowski este considerat leagănul industriei aviatice poloneze. De aici și-au luat zborul primele avioane de producție locală. Inaugurarea oficială a aerodromului a avut loc în vara lui 1911, fiind un loc de atracție pentru locuitorii orașului.

În primul război mondial, după retraregerea rușilor, care au distrus punctele strategice, au venit germanii. Noile forțe de ocupație au refăcut aerodromul, construind hangare noi, inclusiv pentru parcarea zeppelinelor. Odată cu închierea războiului, terenul și-a pierdut din importanța militară, și a început să găzduiască showuri aviatice. Peste puțin timp, de aici au început să decoleze și primele avioane cu pasageri civili.

O asociaţie francezo-română a lansat prima cursă internaţională din Polonia

Pe 7 iulie 1920, asociația Compagnie Franco-Roumaine de Navigation Aerienne (CFRNA) a obținut de la autoritățile poloneze dreptul de a lansa curse regulate pe linia Varșovia-Praga-Strasbourg-Paris. La început însă Aeroportul Mokotowski nu avea infrastructura potrivită pentru deservirea pasagerilor. În 1921, Ministerul Căilor Ferate a pus la dispoziția asociației …vagoane de tren. Asta se explică prin faptul că o sută de ani în urmă, transportul aerian polonez era gestionat de Departamentul Căilor Ferate Înguste și Orășenești. Abia un an mai târziu a început construcția unei căsuțe mai solide, din lemn, în stilul vilelor de vară.

Primul aeroport din Varșovia dispunea de o sală de așteptare, bufet și birou vamal. Sursa foto: fotopolska.eu

Inaugurarea cursei spre capitala franceză a avut loc pe 20 septembrie 1920, iar zborurile regulate au început pe 12 aprilie 1921. Contractul cu operatorul liniei a fost prelungit şi modificat de câteva ori, dar şi-a menţinut valabiltatea până în anul 1938. Pentru tânăra republică poloneză această cursă a fost o poartă deschisă spre Europa. Datorită ei, Varşovia a fost inclusă pe harta transportului aerian internaţional. Potrivit acordului încheiat, asociaţia francezo-română avea acces la hangarul de pe aeroportul Mokotowski, beneficia de asistenţă aero-metereologică şi era subvenţionată cu 600 l de benzină pentru fiecare zbor. În schimb, CFRNA se obliga să transporte lunar, în mod gratuit, câteva încărcături de colete poştale. În primii ani de activitate, zborurile se efectuau de două ori pe săptămână pe timp de zi, în condiţii meteo favorabile, cu întrerupere în perioada toamnă-iarnă. Ulterior, cursele se efectuau zilnic, exceptând duminica şi sărbătorile. Pe linie zburau avioanele franceze Potez VII (pilot+2 pasageri) şi Potez IX (pilot+4 pasageri), iar începând cu 1924, avioanele Berline-Spad, cu cinci locuri.

Avioane de pasageri ale Liniilor Aeriene Poloneze, Pole Mokotowskie, iunie 1927. Sursa foto: fotopolska.eu

Pe 1 ianuarie 1925, asociația româno-franceză s-a restructurat, schimbându-și denumirea în Compagnie Internationale de Navigation Aerienne (CIDNA), care apoi, pe 1 septembrie 1933, împreună cu alte patru asociații de profil (SGTA, Air Union, Air Orient, Aeropostale) a intrat în componenţa companiei de stat Air France. Ramura românească în schimb a stat la bazele companiei LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat).

Încărcarea bagajelor în avion înainte de decolare. Sursa foto: fotopolska.eu

1931-inaugurarea liniei aeriene Varşovia-Bucureşti

În 1930, guvernul României a semnat acorduri bilaterale cu Polonia și Cehoslovacia care ofereau companiilor din aceste ţări posibilitatea de a opera curse aeriene reciproce. În 1931, avioanele companiei de stat poloneze PLL LOT (fondată cu doi ani mai devreme) au început să zboare pe linia Varșovia-Lvov-București. Potrivit unui orar de zboruri pentru perioada 16.X.1930-15.III.1931 (toamnă-iarnă), planul de călătorie includea trei escale:

  • În primul rând, un pan Adam, ca să ajungă la Bucureşti, trebuie să urce în avionul Varşovia-Lvov (Liov) care decola la ora 12:00. Zborul dura două ore și jumătate. La Lvov, pasagerul trebuia să fie pregătit să doarmă la un hotel sau vreaun amic, ca ziua următoare să-şi continue călătoria.
  • A doua zi, pe la ora 9, pan Adam lua avionul Lvov-Galaţi. Peste patru ore și jumătate, avionul ateriza în România.
  • La Galați avionul staționa treizeci de minute, după care, în sfârșit, lua calea Bucureștiului, unde ajungea la ora 15:30. În total, întreaga călătorie din Varșovia în capitala României dura peste 27 de ore.

Trebuie să reținem că nu oricine își putea permite să zboare cu avionul. Biletele erau foarte scumpe. De exemplu, în 1931, doar pentru un zbor de la Varșovia la Lvov, se plătea 45 zł, cam cât făcea salariul pe care îl câștiga un meșter într-o lună.

Când a fost lansată noua linie, compania LOT dispunea de avioane Fokker F-VIIB/3M (10 locuri, viteză 180 km/h), fabricate în Polonia în baza licenţei cumpărate de la olandezi. Acestea decolau de la aeroportul Mokotowski în direcţia României. Ulterior, în deceniul al treilea, LOT a achiziționat avioane de producție americană Douglas DC-2, Lockheed L-10A Electra și Lockheed L-14H Super Electra, care puteau să zboare pe distanțe mai mari, eliminând treptat escalele pentru cursele în direcția balacanică.

Prin urmare, orarul a fost îmbunătăţit, astfel încât, decolând la ora 13.30 din Varşovia, pan Adam putea să aterizeze, în aceeaşi zi, după două escale la Lvov și Cernăuți, pe Aeroportul Băneasa la ora 19.30. Dar vorbim deja de o perioadă când aeropotul Mokotowski încetase să joace vreun rol important în aviaţia civilă.

Avionul Fokker F-VIIb al companiei LOT

Autorităţile orașului nu prevedeau păstrarea acestuia în planurile urbanistice de viitor. Deși în prima jumătate a anilor 30 ai sec. XX a continuat să funcționeze, zilele lui erau numărate. Avioanele și atelierele companiei PLL LOT au fost mutate treptat la noul aeroport Okęcie (astazi Aeroportul „Frederyk Chopin”, inaugurat în 1934), iar pe Mokotowski tot mai des de desfăşurau procesiuni festive și activități ce nu aveau legătură cu aviația. Unul din astfel de evenimente a fost parada militară organizată cu ocazia vizitei regelui României Carol al II-lea în vara lui 1937 în Polonia.

Rețeaua de zboruri a companiei aeriene LOT în perioada toamnă-iarnă 1938

Extinderea oraşului a determinat închiderea aeroportului, şi cred că amenajarea unui parc în locul lui a fost cea mai faină soluţie pe care au putut găsi autorităţile Varşoviei.

Apropo:

Surse:

  • Transport lotniczy w Polsce w okresie międzywojennym, de Jerzy Liwinski

Lasă un răspuns