Un compozitor notoriu al cărui tată s-a născut în Basarabia

Exact un an în urmă am fost la un concert organizat de Muzeul de Istorie al Evreilor Polonezi ”POLIN” din Varșovia. M-a atras unul din punctele progamului – Rapsodie pe teme moldovenești de Mieczysław (Moisei) Wajnberg (1919-1996). Tema opusului m-a determinat să caut informații despre compozitor și să înțeleg ce legătură a avut el cu Moldova. Potrivit broșurii informative a concertului, Rapsodia… ar fi compoziția lui cea mai populară din întreg repertoriu ce numără 154 de lucrări. ”E o înclinare spre istoria familiei. La Chișinău s-a născut și a crescut tatăl și primul lui învățător de muzică: un viorist autodidact, dirijor și conducător artistic al Teatrului Scala-Samuel Wajnberg. Tinerețea din Moldova a avut un gust dulce-amar. Samuel a fugit de acolo de teama pogromurilor antisemite. Mieczysław a compus Rapsodia… în anul 1949 – șase ani după moartea tatălui său în lagărul de concentrare Trawniki. Premiera versiunii pentru vioară și orchestră a avut loc la Moscova în 1953, iar solist a fost cel mai celebru violonist al URSS-ului de atunci-David Oistrah. După concert, la ușa apartamentului lui Wajnberg au bătut ofițerii NKVD-ului. Compozitorul a fost arestat în cadrul campaniei staliniste împotriva ”naționalizmului burgheziei evreiești”. Doar moartea lui Stalin și protecția din partea compozitorului Dmitri Șostakovici l-au scăpat pe Wajnberg de ghearele securității”.

Moisei Wajnberg după eliberare din închisoarea NKVD, 1953. Sursa foto: RFE/RL

Moldova, Polonia, URSS – un parcurs marcat de istorie. Am încercat să aflu mai multe despre Samuel Wajnberg, cel care a părăsit Basarabia și s-a stabilit în Polonia. Chiar dacă el nu a mai revenit pe meleagurile moldovenești, anumite amintiri, registre muzicale s-au transmis din tată în fiu, ca să-și găsească expresia, iată, într-o rapsodie.

Samuel (Șmuel) Wajnberg s-a născut în 1882 la Chișinău într-o famile numeroasă de evrei hasidici. Tatăl său, Moisei, era contabil la o companie prosperă, muncea mult și nu s-a prea ocupat de creșterea copiilor. La vârsta de șapte ani, micul Samuel a luat în mână o vioară veche și a reușit, cu un singur deget, să scoată din ea o melodie. Un an mai târziu, băiatul știa să cânte la vioară destul de bine. Odată, prin geamul deschis l-a auzit un lăutar țigan ce trecea pe alături. Acesta le-a propus părinților să-i dea câteva lecții. Băiatul însă nu prea avea chef de învățătură. După câteva tentative, lăutarul s-a lăsat păgubaș, zicând:

”Cu așa talent, dar fără dorința de a învăța, poți foarte bine să-ți sapi un mormânt cu cele zece degete și să te îngropi, pentru că îți vei risipi viața în zadar”.

Samuel Wajnberg alături de viitoarea soție Sonia (în picioare) și sora Adela, înc. anilor 1900. Fotografie realizată în atelierul lui M. Rapoport și Co. la Chișinău

Tatăl său era hotărât a-i face un rost și l-a trimis să lucreze la un magazin de galanterie, apoi la o tipografie. Tânărul Samuel nu a stat nicăieri mult timp, iar la 17 ani a plecat de acasă și s-a alăturat la trupa lui Sabsai care venise să joace spectacole la Chișinău. Era unul din teatrele ambulante eveiești care colindau Ucraina și Basarabia la sfârșitul sec. al XIX-lea. Samuel Wajnberg s-a dovedit a fi omul bun la toate: viorist, dirijor, actor, sufleor și administrator. Și pentru întreaga muncă era plătit cu 14 kopeici pe zi. Mult nu s-a reținut nici aici. Totuși a rămas legat de teatru, schimbând doar trupele cu care colabora nu doar la Chișinău, dar și la Vilnius (astăzi căpitala Lituaniei). În 1914, înainte de izbucnirea războiului, a venit în orașul polonez Lodz, ca director artistic al trupei lui Zandberg, iar în 1916 a început să lucreze concomitent la teatrele ”Central” și ”Elizeum” din Varșovia. Apoi a trecut la noul Teatru „Skala”, una din cele mai celebre scene eveiești din Polonia interbelică, unde a scris muzică pentru un șir de spectacole.

Șmul (Samuel) Wajnberg cu fiica Ester și fiul Mieczysław, anii 20, Varșovia

În Varșovia, Samuel s-a căsătorit cu actrița Sonia Karl, originară din Odesa. Cei doi au avut doi copii, Ester și Mieczysław. Băiatul și-a însoțit părintele la spectacole, repetiții și înregistrări, moștenindu-i talentul muzical. La zece ani deja cânta la pian, iar la 12 ani a fost înscris la Conservatorul din Varșovia în clasa celui mai bun profesor de pian Iosif Turcinski. Viața familiei Wajnberg a fost zdruncinată de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Din toți membrii, doar Mieczysław a reușit să fugă în URSS.

Casa în care s-a născut și a locuit Mieczysław Wajnberg, str. Żelazna 66, Varșovia (martie, 2021)

Din amintirile compozitorului aflăm în ce circumstanțe i-a fost schimbat numele:

Dintr-o parte erau germanii cu mitraliere, îndreptate spre linia de demarcare, unde mii de polonezi și evrei așteptau să li se permită intrarea pe teritoriul sovietic, iar pe de altă parte patrulau granicerii sovietici călare pe cai. În sfârșit a venit un ordin care permitea intrarea refugiaților. A fost creat un regiment care verifica documentele, dar într-un fel foarte superficial, pentru că lume era multă. Când s-au apropiat de mine, m-au întrebat: ”Prenumele” – ”Wajnberg”. -”Numele?” – ”Mieczysław”. – ”Ce înseamnă Mieczysław?” Ești evreu?” – Evreu”. – ”Atunci vei fi Moisei”.

La început a locuit în Belarus și a studiat în conservatorul din Minsk. Când forțele germane au atacat URSS, s-a retras la Tașkent. Prin intermediul unui prieten l-a cunoscut pe Dmitri Șostakovici, compozitorul care avea să-l salveze de la moarte și să-l influențeze pe plan muzical. Tot cu ajutorul lui, Moisei Wajnberg s-a stabilit la Moscova, unde avea să activeze tot restul vieții, devenind un compozitor notoriu. Moisei Wajnberg a compus, printre altele, și muzica filmului Zboară cocorii (orig. Letiat juravli) premiat cu Palme d’Or în 1958 la Festivalul de Film de la Cannes.

În schimb, tatăl Samuel, mama și sora Ester nu au scăpat de coșmarul războiului. Nereușind să părăsească la timp Varșovia, ei au ajuns în ghettoul din Lodz, iar apoi în lagărul de concentrare Trawniki, unde și-au pierdut viața în anul 1943. Copilăria, refugiul și pierderea celor dragi sunt teme constante în creația lui Mieczysław Wainberg, influențată de muzica polonă, evreiască și slavă.

Surse:

Lasă un răspuns